STUDIU DE CAZ – Starea mass media și practicile clientelare din Gorj

Mass media este una dintre cele mai eficiente arme prin care politicienii locali pot manipula și câștiga voturi. Deci clientelizarea și controlul presei devine o prioritate pentru aceștia. În PB#54 vă arătăm care sunt metodele de influență și cum folosesc politicienii presa locală. Studiu de caz: județul Gorj

Paradigma în care trăiește presa din Gorj are efecte negative în tot peisajul economic, politic si social. În primul rând datorită neexercitării rolului de câine de pază al democrației. În alte planuri are de pierdut profesia de jurnalist, ajungându-se până la deprofesionalizarea breslei. Se creează astfel premisa și terenul prielnic al dezvoltării corupției, întrucât niciun canal media care a fost cointeresat în condiții suspecte nu mai are legitimitate să intre în lupta împotriva corupției.

Nu există opoziție publică reală, astfel că politicienii pot folosi practicile despre care vom vorbi în cele ce urmează nestingheriți: utilizarea de fonduri publice pentru finanțarea presei, angajări clientelare, contracte mascate sau aranjate etc.

Ecosistemul actual al mass-media din Gorj este atipic, ținând cont de contextul socio-economic. În condițiile în care numărul șomerilor a crescut semnificativ în ultimii ani și numărul IMM-urilor închise este în creștere, paradoxal este faptul că în timpul și după criza economico-financiară din anul 2009 numărul organizațiilor media în Gorj a crescut, fenomen imposibil de înțeles într-un mediu economic real, bazat pe cerere și ofertă.

Cererea de publicitate reală la nivelul județului Gorj ar putea susține financiar cel mult o televiziune locală, două radiouri locale și două cotidiene locale. Astfel, pentru a putea fi finanțate toate instituțiile media existente în acest moment pe piață, se apelează la bugetele instituțiilor publice, care aruncă sume de bani generoase pentru a promova mai mult primarii și șefii de instituții decât instituția în sine, proiectele sau obiectivele acesteia.

De remarcat este faptul că în ultimii trei ani, deși publicațiile și-au păstrat numele, au fost schimbate societățile comerciale care le editează. Majoritatea fostelor societăți au înregistrat datorii imense, iar unele dintre ele chiar au intrat în faliment, lucru ce s-a răsfrânt în cele mai multe cazuri asupra jurnaliștilor care au fost disponibilizați, iar cei care au rămas nu-și primesc salariile la timp, salarii și așa destul de mici. Efectul este unul de bumerang, care s-a răsfrânt și asupra conținutului editorial și a profesiei de jurnalist.

În ceea ce privește acționariatul mass-media din Gorj, puțini sunt cei care lucrează la vedere. În cele mai multe cazuri influența editorială este exercitată prin interpuși. De fapt, tendința ultimilor ani este ca un grup tot mai restrâns de persoane fizice și SRL-uri să controleze toată mass-media din Gorj, existând interese politice și economice reale. Partidul politic care controlează cel mai mult trusturile media locale este PSD, care după 1989 până în prezent a deținut conducerea Consiliului Județean Gorj, a Primăriei Târgu Jiu și a peste 70% din primării.

 

Proiectul Civil Response to Clientelism in Media – MEDIA CIRCLE este cofinanțat de Comisia Europeană prin Instrumentul pentru Asistență de Preaderare (IAP) – Civil Society Facility. Media Freedom and Accountability Programme. Proiect implementat de un consorțiu condus de Partnership for Social Development, Croatia.